De la Pamant la Luna

(sursa wikipedia)

                Opera lui Jules Verne, de o extraordinara creativitate, face din autor un adevarat vizionar, aplecat si interesat spre stiinta. Jules Verne abordeaza in romanele sale de calatorii teme care se vor concretiza abia in secolul XX, cum ar fi zborul pe Luna. Pasionat de calatorii si geografie si in egala masura de stiinta, astronomie, Jules Verne infatiseaza calatorii ferm ancorate in realitate cum este "Ocolul Pamantului in optzeci de zile'' dar si calatorii stiintifico-fantastice, asa cum este romanul "De la Pamant la Luna"(scris in 1865), fiind una dintre primele scrieri de acest gen.
             Jules Verne este unul dintre initiatorii literaturii stiintifico-fantastice, fiind un adevarat vizionar si inventator, romanele sale fiind sursa de inspiratie si pentru alti scriitori, fiind des ecranizate. Jules Verne ne uimeste si astazi prin intuitiile sale corecte pe care le-a avut cu privire la prima calatorie pe Luna, aselenizarea fiind reusita aproape 100 de ani mai tarziu (in 1969).

(Ed. Eduard, 2009)

             ''În ciuda părerii unor oameni cu minte îngustă care ar vrea să închidă rasa umană pe acest glob ca în interiorul unui cerc fermecat din care nu avem voie să ieşim niciodată afară, noi vom călători într-o zi pe lună, pe planete şi pe stele cu aceeaşi uşurinţă, rapiditate şi siguranţă cu care facem acum o călătorie de la Liverpool la New York." (Jules Verne - De la Pamant la Luna)
           Jules Verne a anticipat corect ca americanii vor ajunge primii pe Luna, strecurând totusi si un francez in echipaj (Michel Ardan). "De la Pamant la Luna'' este primul roman in care Jules Verne este interesat de astronomie. Astfel, el expune cunostintele epocii din acest domeniu dar si idei fantastice: observarea astronomica, optica, telescoapele, selenografia, fazele Lunii, pluralitatea lumilor.
           De remarcat ca autorul a incercat sa faca niste calcule care se apropie surprinzator de cele reale. Se observa niste similaritati incredibile intre roman si Proiectul Apollo care s-a concretizat la un secol distanta:
                  - denumirea tunului Columbiad - versus Columbia(numele modulului de comanda al misiunii Apollo);
                  - echipajul format din trei persoane;
                  - dimensiunile proiectilului foarte apropiate de dimensiunile modulului de comanda;
                  - lansarea proiectilului in roman in Florida, ca toate misiunile Apollo si acelasi loc de aterizare - Oceanul Pacific;
                  - costul programului in carte(echivalentul a 12.1 miliarde de dolari in 1969), aproape similar cu costul total al programului Apollo(14,4 miliarde de dolari);
                  - materialul folosit la constructia proiectilului in carte este aluminiul, modulul Columbia fiind si el construit in principal din aliaje de aluminiu.
           Jules Verne ramane un deschizator de drumuri, un vizionar, un inventator, anticipând progrese stiintifice reale.